Luis Sepulveda Yacare O lungă despărţire Chelnerul se apropie de grupul de directori aşezaţi la masa lungă şi, cu mişcări rapide, precise, datorate obiceiurilor patronului abstinent, înlocui cupa de şampanie cu una de apă minerală. Don Vittorio Brunni...
More
Luis Sepulveda Yacare O lungă despărţire Chelnerul se apropie de grupul de directori aşezaţi la masa lungă şi, cu mişcări rapide, precise, datorate obiceiurilor patronului abstinent, înlocui cupa de şampanie cu una de apă minerală. Don Vittorio Brunni încuviinţă printr-o uşoară înclinare a capului şi încercă să mormăie o frază politicoasă ca să-i mulţumească, însă nu apucă să deschidă gura, pentru că în chiar acea clipă bărbatul care se afla în scaunul cu rotile se aplecă spre el şi îi şopti ceva la ureche. Atunci don Vittorio Brunni îşi trecu privirea obosită prin lentilele negre care ascundeau orbirea însoţitorului său invalid. - Mă priveşti cu teamă, simt asta, nu fi prost, Vittorio, murmură orbul. Don Vittorio renunţă să-l mai privească şi preferă să se uite la numeroşii invitaţi care umpleau sala. Cadrele de conducere de la Marochinăriile Brunni aveau în spatele lor o structură de aluminiu şi sticlă care slujea drept perete lateral al acelei săli enorme. Două transperante pe jumăt
Less
